|
1855:
|
|
Se stabilesc primele contacte între Köln şi Bucureşti în vederea înfiinţării unor asociaţii
|
|
1858:
|
|
Se înfiinţează în Bucureşti prima Asociaţie a Calfelor Catolice, Adolph Kolping trimite un membru în vederea acestui demers
|
1859:
|
|
Asociaţia Calfelor Catolice Timişoara
|
| 1862: |
|
Asociaţia Calfelor Catolice Siret
|
| 1898: |
|
Asociaţia Calfelor Catolice Oradea
|
| 1922: |
|
8 asociaţii
|
| 1927: |
|
Se înfiinţează la Oradea Organizaţia Asociaţiilor Calfelor Catolice din România
|
| 1940: |
|
55 de asociaţii în Banat, Transilvania, Bucovina şi Bucureşti
|
| 1948: |
|
Interzicerea funcţionării de către regimul comunist; arhiva şi steagul organizaţiei sunt incediate în curtea Casei Kolping din Oradea
|
| 1991: |
|
La 1 mai se înfiinţează Familia Kolping Blaj, de către Pr. Alfred Weiss din Viena cu sprijinul Cardinalului Alexandru Todea
|
| 1991: |
|
4 Familii Kolping ( Blaj, Caransebeş, Sighişoara şi Oţelu-Roşu)
|
| 1992: |
|
22 Familii Kolping
Se formează primul Consiliu Director la nivel central compus din reprezentanţii primelor 5 Familii Kolping, Pr. Alfred Weiss, reprezentant din partea Kolping Internaţional şi secretarul central
|
| 1993: |
|
32 Familii Kolping
Are loc prima Adunare Generală şi alegeri, înfiinţându-se Organizaţia Centrală a Familiilor Kolping din România
|
| 1994: |
|
Se înfiinţează Organizaţia Diecezană Kolping Alba
|
| 1995: |
|
44 de Familii Kolping cu 1.800 de membri. Kolping România este recunoscută juridic, cu sediul în Timişoara
|
| 1996: |
|
58 de asociaţii cu 2.250 de membri
|
| 1997: |
|
68 de asociaţii cu 2.750 de membri
Sediul central se mută la Braşov
Se înfiinţează Kolping Banat
|
| 1998: |
|
Se înfiinţează Kolping Moldova
|
| 2000: |
|
82 de asociaţii cu 4.479 de membri
Se înfiinţează Kolping Alba-Făgăraş
|
| 2002: |
|
107 asociaţii cu peste 6.000 de membri
|
| 2007: |
|
85 asociaţii cu 3.037 de membri
|
